luni, 15 februarie 2010

inima

place. place mult. place foarte mult.
am nevoie. nevoie acută.
dependentă.
obsedată.!!
am nevoie de simpla prezenţă ON.
de tacerea de moment absolut neplictisitoare.

p.s mda...diverse gînduri vin la biologie cînd treci tema despre Inimă!)))

sâmbătă, 13 februarie 2010

trist.














salut! cam demultişor n-am mai intrat pe-aici.

de multe ori încercam să scriu ceva zilele acestea, dar nu-mi ieşea nimic bun. oricum mi-i pînă in kot dacă această postare va fi un eşec sau nu. mie în genere mi-i poh**.
da!
dupa ce am asistat pentru prima dată la o înmormîntare, s-a schimbat ceva în viziunea asupra existenţei, asupra lumii... cînd îţi dai seama că toţi suntem în fine egali, indiferent de aceea cîte hîrtiuţe colorate am adunat în viaţă noastră...sau cîte celule de beton am reuşit să cumpărăm pe aceste hîrtiuţe.
EGALI! în acelaşi pămînt rece şi neprimitor suntem pînă la urmă atent coborîţi...pe funiile care deja atîtea cavouri au dus la fund. şi lacrimile involuntare ce se desprind din ochi...la o ultimă atingere a mîinii palide ca ceara...la o ultimă privire a chipului atît de drag, fără de care ţi se pare goală şi immposibilă casa.
cînd aveam vreo 4 ani, petreceam veri întregi în braţele lui.
Îi ziceam:"Cuconaşul meu!"...si el îmi zîmbea aşa de frumos... sau povestirie lui cum pleca cu uleiul şi făina la Chişinău să le vîndă...în imaginaţia mea acestea pînă acum rămîn ca nişte povestiri negustoreşti din carţile pentru copii. mereu cu o expresie binevoitoare pe faţă, cu ochii ce iradiază a viaţă.
Îmi zicea cineva că omul tăieşte atîta timp cît cineva îl tine minte. Înseamnă că El trăieşte! doar că a devenit invizibil.

P.S. citiţi "Micul Prinţ". Insist! Vă rog.

sâmbătă, 6 februarie 2010

prima dragoste

Hello my friend...)))
fara mari prelegeri despre vremea de afara sau alte teme adiacente...
fa un mic efort si amintesteti de prima dragoste.....! cum a fost? )))
asa neobisnuita....asa stranie si frumoasa.
cu ce ocazie asa entuziasm? jumate de noapte am vorbit cu ea...cu prima mea dragoste...))) Mihaita Bunescu...atitea amintiri si atitea emotii pozitive...
stii cum era... ma topeam pur si simplu dupa el. kiar in clasa I. era un baiat blondut, cu ochi albastri de o profunzime infioratoare, curati curati. unul dintre cei mai educati oameni pe care i-am intilnit pina acum. frezura lui... cu bretonul care permanent ii venea peste ochi si pe care il aranja cu un gest specific (toate degetele palmei le desfacea la maxim si cu un aer teatral isi da parul pe-o parte). citea cel mai bine din clasa... amabil, gata sa te ajute oricind. mai pe scurt...o dulceata de baiat! eram asa pasionata de el ca mi-am inventat un alfabet propriu...cu simboluri care numai eu le intelegeam...si doar asa puteam sa scriu cit de mult il iubeam....ah...! la scoala insa, il ignoram pe cit era de posibil. imi era frica sa nu observe ca nu mi-i indiferent. Sa-i zik ca-mi placea de el? NUUU....!!! mai bine muream!
si toate astea clocoteau in mine in timp ce el se straduia sa fie observat! abia ieri am aflat ca si eu ii placeam tot acest timp. (ce stupiditate!) Pentru ca sa-si atraga atentia...se asezase mai aproape de mine in banka...chiar in fata mea...si eu (ca o prosta!) m-am schimbat in alt rind!
mai pe scurt...am ramas ambii socati. Au trebuit sa treaca atitia ani pentru ca sa afli asa lucruri....sa-i spui cuiva cit de tare il iubeai! Ce pacat...cu propriile miini mi-am omorit dragostea...!)))Puteam face o pereche minunata!)))
apoi a venit clasa a III si el a plecat. fara sa spuna unde. si gata! pina in decembrie n-am stiut nimik de el.
dar m-a gasit! nu-mi venea a crede... a calatorit atita....si pina la urma m-a gasit pe net. e departe...in aceeasi tara blestemata, Portugalia. O urasc din tot sufletul!

am inceput asa de vesel...si pina la urma e trist. trist de nu mai pot!

joi, 4 februarie 2010

"Snails" dau un concert pe 14 la Mall... si fara asta am avut o dispozitie proasta...si na-ti-o! de parka nu se putea de facut concertu' pe 13 sau 12...kiar trebuia de-l bagat pe 14.?
imi privesc 5 Giga de poze...si nici una din ele nu-mi place! Marcel cinta " imi pare viata straina..."...mda, atmosfera perfecta pentru a face un comentariu frumushel a poeziei simboliste la Universala....despre ploaie, umezeala, nevrozitate, delir, plins si toate celelalte atribute ale simbolistilor! Stai, dom' profesor, sa incerci sa nu-mi pui miine 10. ))) glumesc desigur. stie el mai bine ce merit.
mai pe scurt...cind singuratatea o sa-si gaseasca pe cineva, imi va fi si mie bine...!

miercuri, 3 februarie 2010

salutare....! (nu prea am obiceiul sa ma salut aici, dar fie...)
demult n-am plins, mai ales la scoala. dupa un val de emotii in fata colegilor in a 10-cea... mi-am promis ca nimeni din aceasta institutie nu-mi va mai vedea lacrimile!
dar azi...azi am fost cam brutala cu prietena mea... si nu ca i-ar fi adresata ei, era mai degraa pentru ea...vorbea de controlul excesiv al prietenului ei in relatie...ca ii citeste convorbirile din net...se baga fara voie in comp...in telefon...si alea alea... si mi s-a trezit asa o revolta! sa fie si Papa de la Roma...nu are dreptul sa-ti limiteze spatiul pesonal. mai pe scurt...nu mai tin minte ce-am spus, caci peste 2 secunde deja regretam... uneori idiotenia din mine erupe si nu ma pot ispravi cu ea. toata lectia de engleza ma gindeam la asta...am luat calmante dar la recreatie m-am inchis intr-o buda la viceu si-am plins... nu ne-am certat cu Diana din clasa a 5...nici asta n-a fost cearta pina la urma...ea nici n-a zis nimic intr-un final...iar eu oricum m-am simtit vinovata...

ca o continuare a idioteniei mele de moment...mi-am facut profil in Odnoklassniki. nici nu stiu pentru ce...acum ma bucura faptul ca mi-am regasit o multime de colegi de la atletika.... Vera, Romka, Liza, Victor, Vasea....si toti ceilalti de care ma leaga atitea amintiri frumoase de la competitii..plecari la mare...si antrenamente vesele... rasfoiam profilele unor colegi de scoala....sau a unor necunoscuti... m-a rupt enorm un lucru. Stii, un cliseu pe care si eu uneori il utilizez...sa pui in descrierea pozei vre-un citat beton... care sa nu aiba nici o legatura cu ceea ce este in imagine...in nici un kaz niste cuvinte proprii. de ce suntem asa prosti?
PS.si unde ma rog ai disparut?? mi-i dor de tine....